După implementarea politicilor, tehnologiilor și programelor de conștientizare, o organizație nu se poate considera protejată fără o componentă de verificare constantă. Auditul de securitate și testările periodice sunt mecanismele prin care se validează eficiența măsurilor adoptate și se identifică vulnerabilitățile rămase active. În contextul furtului de identitate, aceste activități trebuie să includă nu doar infrastructura IT, ci și procesele operaționale, comportamentele angajaților și reacția în fața incidentelor simulate.
Auditul de identitate presupune o revizuire sistematică a tuturor punctelor din organizație unde sunt procesate, stocate sau transferate date personale ori identificabile. Această revizuire include:
🔹 Validarea măsurilor tehnice de securitate (autentificare, criptare, protecția endpointurilor).
🔹 Verificarea accesului la date: cine are, în mod real, acces la ce date și pe ce criterii?
🔹 Analiza politicilor de retenție a datelor și a procedurilor de distrugere securizată.
🔹 Controlul asupra externalizărilor (procese desfășurate de terți care implică date personale).
O bună practică este să se utilizeze framework-uri recunoscute, cum ar fi ISO/IEC 27001 pentru securitate informațională sau ISO/IEC 27701 pentru managementul confidențialității.
Testările periodice, în schimb, urmăresc în mod activ detectarea de puncte slabe prin simulări sau intervenții controlate:
🔹 Teste de penetrare (pen testing) – realizate de specialiști interni sau externi, care testează capacitatea sistemelor de a rezista la un atac real. Pot include încercări de compromitere a conturilor de utilizator, extragerea datelor din baze de date vulnerabile sau escaladarea privilegiilor în aplicații web.
🔹 Simulări de phishing – utile pentru testarea vigilenței angajaților. Pot fi realizate trimestrial și personalizate pentru diferite departamente (financiar, juridic, tehnic).
🔹 Exerciții de tip red team/blue team – implică două echipe: una care simulează atacatori (red team) și una care trebuie să detecteze și să răspundă la atacuri (blue team). Aceste exerciții sunt utile mai ales în organizații mari, cu echipe dedicate de securitate.
În afara testărilor tehnice, este important și auditul proceselor:
🔹 Se evaluează dacă incidentele raportate anterior au fost documentate, investigate și rezolvate conform procedurilor.
🔹 Se verifică dacă termenele din planul de răspuns la incidente au fost respectate.
🔹 Se identifică dacă s-au făcut ajustări în urma incidentelor sau dacă aceleași probleme reapar ciclic.
Periodicitatea auditului variază în funcție de riscurile organizației. Ca regulă generală:
🔹 Un audit complet de securitate (intern sau extern) ar trebui realizat anual.
🔹 Testele de phishing și verificările de control al accesului pot fi realizate trimestrial.
🔹 Evaluările interne informale (de tip checklist) pot fi efectuate lunar, mai ales în medii cu rotație frecventă de personal sau cu volume mari de date.
Pentru ca auditul și testările să fie eficiente, ele trebuie să fie însoțite de:
🔹 Un plan de acțiune post-audit, care să includă remedierea vulnerabilităților identificate, alocarea responsabilităților și termene clare.
🔹 Un sistem de urmărire a progresului, prin care se monitorizează implementarea acțiunilor corective.
🔹 Un raport clar, care să poată fi prezentat conducerii, autorităților sau partenerilor, dacă este cazul.
Un aspect adesea ignorat este auditarea fluxurilor de date între aplicații și sisteme – de exemplu, schimbul de date între CRM, ERP, conturi de e-mail, aplicații mobile și platforme cloud. Aceste interconectări pot genera riscuri neintenționate, mai ales dacă autentificarea sau criptarea sunt slab implementate.
Rolul conducerii este esențial. Fără un suport clar de la nivel managerial, auditul riscă să rămână o activitate formală. Este important ca top managementul să aloce resurse, să solicite rapoarte clare și să susțină acțiunile de remediere, chiar și când implică bugete sau restructurări.
În final, auditul și testarea periodică a măsurilor de prevenție nu sunt exerciții punctuale, ci un proces continuu de îmbunătățire. Doar prin această abordare organizațiile pot anticipa riscurile, preveni pierderi de date și gestiona eficient un eventual incident de furt de identitate.