În fața unei tentative de șantaj online, una dintre cele mai importante reacții este raportarea promptă și corectă. Cu cât iei măsuri mai devreme, cu atât crește șansa ca autoritățile sau platformele să intervină înainte ca materialele compromițătoare să fie răspândite sau ca agresorul să dispară.
Această lecție îți arată în detaliu care sunt canalele oficiale pe care le poți folosi în România pentru a raporta un caz de șantaj digital, cum funcționează raportarea pe rețelele sociale și ce rol are fiecare instituție implicată.
Canalele legale din România
În România, șantajul – inclusiv cel în formă digitală – este o infracțiune penală și poate fi sancționată conform Codului Penal (art. 207). Cazurile pot fi raportate către:
1. Poliția Română
Este cel mai direct canal. Poți merge personal la cea mai apropiată secție de poliție și depune o plângere penală. Aceasta trebuie să includă:
▣ descrierea completă a situației;
▣ dovezile colectate (capturi, linkuri, date de contact ale agresorului);
▣ momentul în care a avut loc tentativa și reacțiile tale.
Este recomandat să mergi cu un stick USB sau un dosar printat cu toate probele.
2. DIICOT – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism
Pentru cazuri mai complexe (ex: rețele internaționale, recidivă, mai multe victime), DIICOT are competența de a prelua investigația. Poți trimite o sesizare:
▣ prin e-mail, la structura teritorială din județul tău (datele sunt pe www.diicot.ro);
▣ prin poștă sau fizic, însoțită de probele digitale;
▣ în unele cazuri, prin intermediul poliției, care redirecționează dosarul.
3. DNSC – Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică
Deși DNSC nu are atribuții penale, poate:
▣ analiza cazul;
▣ transmite alerte către platforme;
▣ publica informații despre campanii de șantaj în curs;
▣ oferi ghiduri de reacție și asistență în primele ore după incident.
Poți trimite o notificare la: [email protected]
Alte instituții utile în cazuri speciale
▣ Telefonul Copilului – 116111 – dacă victima este minoră sau cazul implică adolescenți, consilierii pot îndruma victimele spre acțiuni corecte și pot media dialogul cu părinții.
▣ Avocatul Poporului – dacă există suspiciuni că instituțiile nu tratează cazul cu seriozitate sau dacă victima este o persoană vulnerabilă.
▣ ONG-uri specializate – unele organizații oferă consiliere juridică gratuită sau pot însoți victima în procesul de plângere.
Canalele de raportare direct pe platforme
Toate rețelele sociale și aplicațiile de mesagerie au mecanisme de raportare care pot duce la:
▣ blocarea contului agresorului;
▣ eliminarea materialelor ilegale;
▣ prevenirea răspândirii către alte persoane.
Facebook & Instagram (Meta):
▣ accesează profilul agresorului, apasă pe „…” > Raportează > selectează opțiunea Hărțuire sau Șantaj;
▣ poți raporta și individual mesajele;
▣ în cazuri grave, poți folosi formularul dedicat pentru materiale neconsensuale: help.instagram.com.
WhatsApp:
▣ deschide conversația, apasă pe numele contactului > Derulează până jos > Raportează și blochează;
▣ opțional, poți trimite captura direct la suport WhatsApp.
TikTok:
▣ accesează profilul > … > Raportează contul;
▣ sau selectează clipul/postarea și alege Raportează > Conținut nepotrivit > Șantaj sexual sau Comportament abuziv.
YouTube, Telegram, Snapchat, Discord:
Toate au formulare oficiale pentru comportament abuziv. În cazul conturilor care distribuie sau amenință cu distribuirea de materiale intime, încalcă direct termenii și pot fi închise.
Ce trebuie să conțină raportarea?
Indiferent unde raportezi (instituții sau platforme), trebuie să incluzi următoarele informații:
▣ identitatea agresorului (cât de completă este disponibilă: nume, username, link profil, telefon, e-mail);
▣ descrierea cronologică a incidentului;
▣ capturi de ecran cu conversația și amenințările;
▣ dacă ai reacționat (ai plătit, ai blocat, ai răspuns);
▣ orice alte persoane implicate sau contactate.
Este util să redactezi aceste informații într-un document clar și coerent, pentru a le putea reutiliza în orice demers legal sau digital.
De ce e important să raportezi?
▣ Te protejezi pe tine – chiar dacă agresorul nu revine, îi limitezi capacitatea de a ataca alte persoane.
▣ Previi alte victime – platformele și autoritățile pot bloca rețele mai mari de agresori.
▣ Transmiți un mesaj de rezistență – nu toată lumea tace sau cedează presiunii.
Chiar dacă nu există garanția identificării agresorului, raportarea e un act de asumare și de protecție colectivă.
Raportarea unui caz de șantaj online trebuie să fie promptă, documentată și direcționată către canalele potrivite. Nu este suficient să blochezi agresorul și să mergi mai departe – sistemul poate funcționa doar dacă fiecare victimă își face partea, iar instituțiile primesc semnale clare și repetate.
În lecția următoare vom analiza ce informații trebuie colectate ca dovezi, în ce format, și cum trebuie organizate pentru a fi folosite în anchete sau raportări.