Un aspect fundamental pentru a recunoaște dependența digitală este să poți evalua sincer cât timp petreci zilnic pe telefon, tabletă sau computer. De multe ori, percepția diferă radical de realitate: poți avea impresia că “doar un pic” ai stat pe TikTok, Instagram sau YouTube, iar la finalul zilei totalul să ajungă la 5-7 ore, fără să realizezi.
Producătorii de dispozitive și platforme oferă astăzi instrumente de monitorizare, precum:
▣ Digital Wellbeing (Android)
▣ Screen Time (iOS)
Acestea afișează statisticile reale: numărul de deblocări, timpul petrecut în fiecare aplicație, numărul de notificări primite și orele de vârf de utilizare.
E util să notezi timp de câteva zile activitățile digitale pe intervale orare: când, cât timp, cu ce scop, cum te-ai simțit după. Autoevaluarea obiectivă te ajută să descoperi tipare ascunse:
▣ există momente ale zilei în care telefonul devine “evadare” (de exemplu, seara sau dimineața imediat după trezire)?
▣ folosești internetul ca soluție pentru plictiseală, anxietate, evitare a temelor sau a conflictelor reale?
O provocare interesantă este “testul celor 24 de ore”: poți lăsa telefonul deoparte, de dragul experimentului, timp de o zi întreagă? Analizează ce simți pe parcurs – neliniște, dorință de a verifica device-ul, confuzie, plictiseală sau, poate, chiar relaxare după un timp. Discută aceste impresii cu un prieten sau părinte și vezi cum se simte și el/ea într-o astfel de încercare.
Uneori poți folosi și instrumente vizuale: fă un grafic, desenează un timeline sau completează un tabel al obiceiurilor tale digitale. Nu este nevoie de precizie matematică, important e să vezi dacă există:
▣ o tendință de creștere sau scădere a timpului petrecut online
▣ aplicații care devin “băutoare de timp”
▣ satisfacție sau, din contră, regret la finalul zilei/săptămânii
Autoevaluarea trebuie să fie un demers onest, nu un exercițiu de autocritică. Multe aplicații chiar permit:
▣ setarea unor limite automate
▣ notificări prietenoase
▣ blocarea accesului după depășirea unui threshold
Aceste mici bariere pot ajuta la recâștigarea controlului, dacă ești dispus să respecți regulile pe care ți le impui singur.
Discută deschis cu prietenii: uneori, realizarea faptului că și alții au probleme similare cu “timpul pe net” te ajută să normalizezi pașii pentru schimbare.
Ultimul aspect important este să găsești contextul în care stai cel mai mult pe telefon: când ești singur, obosit, într-un grup vesel sau când ai anxietate. Înțelegerea declanșatorilor crește șansa de a găsi soluții personalizate și durabile.