Ai deschis vreodată o știre online cu titlul „Nu o să-ți vină să crezi ce s-a întâmplat!” sau „5 motive pentru care pierzi bani fără să știi”? Dacă da, ai făcut cunoștință cu clickbait-ul – o tehnică de marketing digital creată special să-ți capteze atenția și să te facă să dai click, indiferent de calitatea sau adevărul informației ascunse în spatele titlului.
Clickbait – cuvântul vine de la „click” și „bait” (momeală, în engleză) – reprezintă orice tip de conținut online (știre, video, postare, reclamă) care folosește titluri, imagini sau descrieri exagerate, vagi sau șocante pentru a genera curiozitate. Scopul nu este de a oferi informații utile, ci de a te face să accesezi pagina, aducând astfel vizualizări, trafic sau bani pentru creator.
De ce funcționează atât de bine clickbait-ul? La nivel psihologic, exploatează instinctele de curiozitate, teama de a pierde ceva important („FOMO” – Fear of Missing Out) sau impulsul rapid de a căuta senzaționalul. Creierul reacționează instinctiv la informații incomplete sau șocante, iar clickbait-ul exploatează exact acest mecanism.
Exemple concrete de clickbait întâlnite în România în ultimii ani abundă:
▣ „Dacă ai peste 30 de ani și nu ai făcut asta, ești în pericol!”
▣ „Top 7 alimente care te pot omorî și le mănânci zilnic fără să știi!”
▣ „Andreea Esca, secretul pe care nu voia să-l afli. Nici PROTV nu s-a așteptat!”
▣ „Viral pe TikTok: rețeta care a revolutionat micul dejun”
Adesea, chiar și instituții media respectabile apelează la clickbait pentru a crește vizualizările, pentru că algoritmii platformelor recompensează conținutul cu engagement mare. În spatele titlului bombastic găsești fie o non-știre, o generalitate, fie o informație parțial adevărată, dramatizată excesiv.
Problema reală cu clickbait-ul este că deturnează atenția de la subiecte importante, poate crea confuzie sau panică, distorsionează realitatea și, cel mai grav, pavează terenul pentru manipulare, fraudă sau chiar escrocherii. Titlul te face să dai click, iar pagina vizitată poate conține reclame false, scheme piramidale sau linkuri către produse dubioase.
Caz real
Ana, o elevă de liceu, primește un link de la un coleg: „Uite cine a murit, trebuie să știi!” Șocată, dă click. Pagina deschisă nu conținea nicio informație concretă, în schimb, Ana este bombardată cu reclame la pastile pentru slăbit, concursuri „gratuite” și pop-up-uri care îi cer date personale pentru a „afla adevărul”. Între timp, colegul primește un mesaj ciudat că și el ar trebui să partajeze linkul dacă vrea să vadă restul știrii – o capcană virală, posibil chiar cu potențial de phishing.
Cum recunoști un clickbait?
Înainte să dai click pe orice titlu șocant, oprește-te o clipă și întreabă-te:
▣ E titlul prea vag sau conține întrebări fără răspuns concret („Află aici ce nu-ți spune nimeni!” / „Doar azi scapi de probleme, vezi cum!”)?
▣ Conține fraze alarmiste, majuscule sau semne de exclamare în exces?
▣ Pare prea bun ca să fie real („O femeie din… a făcut o avere cu acest truc. Vezi secretul!”)?
▣ Te invită obsesiv să acționezi imediat, fără să ai timp de gândire?
Foarte des, clickbait-ul are la bază relatări incomplete sau trucate. Titlul promite şoc, dar pagina conţine doar o poveste comună sau un rezumat pe care îl ştiai deja. În cel mai grav caz, te conduce către pagini cu reclame ascunse, adware ori chiar escrocherii.
De ce este periculos să cazi în capcană?
Fiecare click pe un material de tip clickbait adaugă vizualizări, creşte veniturile celui care l-a postat (fie din reclame, fie din colectare de date personale) şi ajută propagarea ulterioară în algoritmi. În unele situaţii, site-ul poate instala pe nesimţite software de urmărire sau te poate redirecţiona către pagini şi mai riscante.
Un alt risc semnificativ este transformarea ştirilor false sau distorsionate în „adevăruri” răspândite rapid – cu cât un titlu face mai multe victime, cu atât informaţia, chiar fiind falsă, pare mai credibilă. Aşa apar scandaluri online, isterii de moment sau campanii virale fără fundament.
Există şi clickbait pozitiv, „benign”, creat doar pentru amuzament sau trafic, dar şi unul cu scopuri maligne: colectarea datelor, răspândirea virușilor, promovarea produselor dubioase ori campaniilor politice.
Cum eviți clickbait-ul?
▣ Fii sceptic cu orice afirmație „prea bună” sau „prea scandalos de gravă”.
▣ Verifică sursa: citeşte și restul conținutului, nu doar titlul.
▣ Compară cu alte surse de știri.
▣ Învață să recunoști tiparele de formulare bombastică.
Clickbait-ul nu e doar deranjant sau pierdere de timp, ci în multe cazuri este poarta de intrare spre manipulare, fraudă sau chiar furt de identitate. Prin conștientizare și atenție, poți rămâne informat corect, fără să fii păcălit sau manipulat. Următoarele lecții te vor învăța să recunoști și alte tehnici de publicitate înșelătoare – dar să știi că primul semnal de alarmă rămâne întotdeauna titlul suspect de senzațional!