![]()
În orice scenariu de administrare web, backupul este ultimul și, uneori, singurul element care te poate salva atunci când totul merge prost. Fie că vorbim de atacuri informatice, erori umane, update-uri eșuate sau probleme de pe partea furnizorului, existența unei copii de rezervă valide poate însemna diferența dintre o recuperare rapidă și o pierdere totală.
Ce este un backup și de ce este vital
Backupul este o copie completă sau parțială a conținutului site-ului tău (fișiere, baze de date, e-mailuri), salvată într-o locație sigură. Dacă site-ul este compromis, pierdut sau șters accidental, backupul îți permite să îl restaurezi în câteva minute.
Fără backup:
▣ pierzi tot conținutul postat
▣ reconfigurarea site-ului poate dura zile întregi
▣ e posibil să pierzi și baze de date (conturi de utilizatori, comenzi, articole etc.)
▣ reputația ta online poate avea de suferit
Tipuri de backup
▣ Backup complet – conține toate fișierele și bazele de date (ideal pentru restaurări totale)
▣ Backup incremental – salvează doar modificările față de backupul anterior (eficient pentru spațiu)
▣ Backup local – salvat pe același server cu site-ul (nu suficient de sigur)
▣ Backup extern – salvat în altă locație fizică (sau în cloud), esențial pentru recuperare în caz de atac
Practici recomandate
▣ Activează backupurile automate zilnice în panoul de control (ex: cPanel, DirectAdmin)
▣ Verifică ce politică de backup are furnizorul tău: cât de des se fac, unde sunt stocate, cât timp se păstrează
▣ Descarcă periodic o copie locală a backupului (pe laptop, cloud personal, hard extern)
▣ Păstrează cel puțin două versiuni: una recentă și una mai veche (pentru cazuri în care problema nu e vizibilă imediat)
▣ Nu lăsa backupurile salvate doar pe serverul site-ului – dacă acesta este compromis, și backupul poate fi afectat
Soluții externe pentru backup
Dacă furnizorul tău nu oferă un sistem robust de backup, poți folosi soluții externe:
▣ JetBackup – uneori inclus direct în panou (cPanel)
▣ ManageWP – pentru WordPress (backup automat și restaurare)
▣ UpdraftPlus, BlogVault – pluginuri WordPress cu salvare în cloud (Google Drive, Dropbox, S3 etc.)
▣ Rclone + cron job – pentru utilizatorii avansați care doresc backup automatizat în Google Drive sau SFTP
Asigură-te că ai acces la backup și că procesul de restaurare nu e complicat sau blocat de interfață.
Testarea restaurării: pasul uitat
Mulți utilizatori fac backup, dar nu testează dacă acel backup poate fi restaurat. E ca și cum ai avea o umbrelă spartă – inutilă când începe ploaia.
Cum testezi:
▣ Creează o clonă/test locală sau pe un subdomeniu
▣ Restaurează acolo backupul complet (fișiere + bază de date)
▣ Verifică dacă site-ul funcționează normal
▣ Verifică și accesul la panou, permisiunile fișierelor, e-mailurile
Această testare poate fi făcută lunar sau după modificări majore pe site (ex: upgrade de CMS, modificări în cod, migrare).
Automatizează tot ce poți
Dacă îți gestionezi singur site-ul:
▣ Configurează scripturi automate de backup (ex: mysqldump + tar.gz + rclone)
▣ Setează alerte dacă backupul nu s-a finalizat corect
▣ Folosește un calendar cu notificări lunare pentru a verifica restaurabilitatea
Dacă folosești o agenție sau un freelancer, cere garanții scrise că backupurile sunt funcționale și că pot fi restaurate în timp util.
Backupurile nu sunt un moft, ci o necesitate absolută. Este singura măsură care îți oferă un plan B în cazul unei probleme grave. Activează backupuri automate, descarcă periodic copii și testează restaurarea. În lecția următoare vom discuta despre cum poți detecta prezența malware-ului sau a shell-urilor ascunse în site-ul tău – chiar dacă nu ai acces complet la server.