Atacatorii cibernetici nu mai folosesc doar metode complexe și cod sofisticat. De multe ori, ei aleg o strategie mai simplă și eficientă: te păcălesc să le oferi chiar tu informațiile personale. Aceste tehnici poartă numele de inginerie socială, iar una dintre cele mai comune forme este solicitarea falsă de date personale prin mesaje, e-mailuri sau apeluri telefonice.
Forme frecvente de cereri false:
-
E-mailuri care par oficiale
• „Contul tău va fi închis. Confirmă acum parola pentru a-l păstra activ.”
• „Ai câștigat un premiu! Trimite CNP-ul și datele de card pentru validare.”
• Logo-urile și designul par reale, dar adresele de e-mail ascund domenii suspecte. -
SMS-uri urgente
• Ai un colet care nu poate fi livrat. Plătește taxa de 4,99 lei aici: [link].”
• „Contul Revolut a fost blocat. Accesează imediat acest link!” -
Apeluri telefonice cu voce umană sau robotizată
• „Sunt de la bancă. Avem o activitate suspectă pe cont. Confirmă IBAN-ul și ultimele tranzacții.”
• În unele cazuri, atacatorii folosesc mesaje audio înregistrate și obțin informații din răspunsurile automate ale victimei. -
Mesaje pe rețelele sociale sau WhatsApp
• „Salut! Sunt eu, Andreea. Mi-am schimbat numărul. Ai 2 minute să mă ajuți cu o plată?”
• De obicei, mesajele sunt trimise din conturi compromise ale prietenilor tăi.
Semne clare că o cerere este falsă:
• Te grăbește sau creează panică („Urgent!”, „Închidere cont”, „Ofertă limitată”).
• Cere informații personale printr-un canal nesecurizat.
• Are greșeli de ortografie sau exprimări ciudate.
• Adresa de email sau linkul nu corespund domeniului oficial.
• Nu ai inițiat tu interacțiunea.
Cum reacționezi corect
🔒 NU răspunde direct.
📞 Sună instituția sau persoana respectivă la un număr oficial.
🔗 NU accesa linkuri din surse necunoscute.
📷 Fă un screenshot și raportează.
🧠 Folosește regula celor 5 secunde: dacă pare prea urgent sau prea bun ca să fie adevărat, probabil că este o înșelătorie.
Exemple reale:
• O adolescentă primește un mesaj pe Instagram de la un cont „oficial” care spune că a încălcat regulamentul și i se cere parola pentru a „verifica identitatea”. După ce răspunde, contul ei este preluat și folosit pentru a cere bani prietenilor.
• Un bărbat în vârstă este sunat și i se cere verbal codul primit prin SMS pentru o „verificare de securitate”. Codul era, de fapt, pentru transferul banilor din contul lui.
Ce înveți din această lecție?
• Să identifici elementele suspecte dintr-un mesaj sau apel.
• Să nu acorzi încredere totală oricărui mesaj, chiar dacă pare oficial.
• Să verifici înainte de a acționa.
Dacă ești atent la aceste semnale, poți opri o tentativă de furt de date înainte să devii victimă. În următoarea lecție, vom vorbi despre riscurile legate de postările tale pe rețelele sociale.