De fiecare dată când decizi să redistribui un mesaj cu tentă radicală sau instigatoare pe motiv că „uite ce circulă!”, fără să fii conștient de consecințe, participi – voluntar sau nu – la amplificarea propagandei. Multe persoane bine intenționate cred, în mod greșit, că dacă arată pericolul altora (prieteni, familie, public), îi vor ajuta să-l recunoască și să-l evite. În realitate, make-le share-ul nu face decât să confirme algoritmilor platformei că mesajul este „de interes” și să-l propulseze către și mai mulți utilizatori, inclusiv către cei mai vulnerabili.
Platformele de social media nu pot interpreta motivația reală a unui share. Algoritmul, lipsit de conștiință, „vede” doar că un mesaj a fost transmis de la o persoană la alta, că a strâns like-uri, comentarii sau reacții, și, pe această bază, îi crește prioritatea în afișare. Astfel, un clip cu discurs discriminatoriu sau un meme rasist poate ajunge la zeci de mii de persoane în câteva ore, doar pentru că mulți utilizatori au considerat că „e prea grav ca să nu arăt și altora”.
Un alt efect secundar grav al redistribuirii conținutului extremist este că normalizezi acel discurs în comunitate. Chiar dacă tu ai postat „pentru a demonta”, există riscul ca unii prieteni să nu cunoască contextul, să nu citească explicația sau să nu înțeleagă ironia, dar să rețină mesajul instigator ca atare. E ceva demonstrat psihologic: repetarea duce la pierderea sensibilității inițiale și, treptat, la acceptarea ideilor nocive ca „parte din peisaj”.
Una dintre cele mai frecvente scuze este aceea că redistribuirea are ca scop atragerea atenției autorităților sau stârnirea unei reacții de revoltă generală. Din păcate, platformele mari reacționează la raportări masive, nu la popularitatea conținutului toxic. Așadar, mult mai eficient decât să dai share public e să aduni grup restrâns (de exemplu, chat privat cu persoane competente), să raportezi, să blochezi și să mergi mai departe fără a mai ajuta indirect la viralizarea mesajului.
În același timp, redistribuirea repetată adaugă stres și anxietate inutilă în feed-ul prietenilor sau colegilor tăi, accentuând senzația că lumea digitală este dominată de ură și lipsă de respect. Mulți utilizatori tineri spun că, după o perioadă intensă de viralizare a unui mesaj instigator, preferă să iasă de pe platformă, să-și dezactiveze contul sau, mai rău, să ajungă la concluzia că nu merită să lupte pentru schimbare când „lumea oricum e plină de răutate”.
Excepția de la regulă se aplică doar spațiilor de educație, unde materialul problematic este prelucrat și analizat critic (cu toate avertismentele și contextul potrivit) pentru a ajuta la identificarea capcanelor manipulatorii. În rest, regula de bun-simț rămâne valabilă: nu redistribui conținut radical sau instigator, oricât de revoltător ar fi, dacă nu vrei să ajuți răspândirea lui!