Șantajul online nu se întâmplă dintr-odată. De cele mai multe ori, agresorii urmează un scenariu bine structurat, gândit să manipuleze treptat și eficient victima. Înțelegerea etapelor prin care trece o tentativă de șantaj este esențială pentru a recunoaște pericolul din timp și a interveni înainte ca situația să se agraveze.
Această lecție analizează pas cu pas cum se desfășoară o astfel de tentativă, din momentul contactului inițial până la faza de presiune maximă. Vei învăța să recunoști semnalele din fiecare etapă și să răspunzi strategic, nu emoțional.
Etapa 1: Identificarea și selecția victimei
În faza inițială, agresorul nu acționează la întâmplare. Chiar dacă unele atacuri sunt automate (prin roboți sau campanii în masă), multe sunt targetate – victima este aleasă pe baza profilului său online: vârstă, gen, grad de expunere, activitate în rețelele sociale, vulnerabilități emoționale sau lipsă de experiență digitală.
Instrumentele folosite:
▣ scanarea profilurilor publice de Instagram, Facebook, TikTok, LinkedIn;
▣ analiza comentariilor sau postărilor care indică stări de vulnerabilitate;
▣ accesarea unor baze de date provenite din breșe anterioare (ex: conturi compromise);
În această etapă, victima nu este conștientă că a fost remarcată ca potențială țintă.
Etapa 2: Contactul inițial
Urmează inițierea unei conversații aparent banale: o cerere de prietenie, un mesaj cu un compliment, o întrebare de tipul „ne cunoaștem de undeva?”, un like la o postare veche. Scopul este să stârnească interesul și să construiască o legătură superficială care să pară naturală.
Agresorul folosește aici un profil fals (uneori bine construit, alteori cu puține informații) și poate simula:
▣ flirt romantic;
▣ o oportunitate profesională („vreau să colaborez cu tine”, „te urmăresc pentru un proiect”);
▣ o conexiune emoțională („am trecut printr-o perioadă grea și am nevoie de cineva cu care să vorbesc”).
Este etapa de câștigare a încrederii.
Etapa 3: Construirea relației și inducerea sentimentului de siguranță
Aceasta este cea mai lungă etapă. Agresorul menține dialogul zile sau săptămâni, mimând empatia, interesul, prietenia sau atracția. Conversația devine din ce în ce mai personală, iar tonul tot mai familiar. Dacă victima răspunde favorabil, se poate ajunge rapid la discuții intime sau la cereri de materiale personale.
Este etapa în care apar primele semne de manipulare emoțională:
▣ crearea unui atașament rapid și artificial;
▣ promisiuni de discreție („nu spun nimănui”, „doar între noi”);
▣ validare constantă („ești special(ă)”, „am încredere doar în tine”).
Etapa 4: Obținerea materialului compromițător
Obiectivul agresorului este să obțină ceva concret: o imagine, un clip, o informație personală, un acces într-un cont. Odată obținut acel „ceva”, balanța de putere se inversează. Din acel moment, orice reacție a victimei poate fi exploatată.
Când materialul a fost transmis:
▣ agresorul poate dispărea și reveni mai târziu cu o cerere;
▣ poate continua conversația într-un mod prietenos până la momentul oportun;
▣ poate declanșa imediat etapa de șantaj.
Dacă victima refuză să trimită ceva, agresorul poate:
▣ trimite el un material falsificat și pretinde că este real;
▣ recurge la intimidare („am totul înregistrat”);
▣ inventa dovezi („uite ce pot să fac din poza ta de profil”).
Etapa 5: Amenințarea și presiunea
Este etapa în care se transformă totul: tonul devine rece, insistent sau agresiv. Agresorul dezvăluie că deține materialul și formulează o cerere clară: bani, alte poze, tăcere, favoruri. Este faza de presiune maximă, în care victima:
▣ este constrânsă de rușine sau frică;
▣ primește termene limită („24 de ore”, „până diseară”);
▣ este amenințată cu publicarea către familie, prieteni sau angajator;
▣ este adesea încurajată să „rezolve discret” și „să nu spună nimănui”.
Dacă victima cedează o dată (ex: plătește sau trimite altceva), agresorul revine cu noi cereri.
Etapa 6: Ciclicitatea sau escaladarea
Șantajul online nu se oprește la o singură solicitare. După prima reacție, agresorul:
▣ reia presiunea după câteva zile;
▣ amenință cu publicarea materialului dacă victima nu continuă să coopereze;
▣ transmite datele altor infractori („vânzarea victimei”);
▣ deschide conturi false în numele victimei și le folosește ca instrument de presiune.
Fără o reacție bine calibrată (blocare, raportare, colectare de dovezi și plângere oficială), victima rămâne prinsă într-un ciclu care devine tot mai greu de gestionat.
Șantajul online nu este un accident. Este rezultatul unei strategii clare, împărțită în etape care pot fi recunoscute din timp. Cu cât înțelegi mai bine aceste etape, cu atât crește șansa de a întrerupe atacul încă din faza de contact sau manipulare.
În lecția următoare vom detalia canalele oficiale prin care poți raporta legal un caz de șantaj online, atât în România, cât și direct pe platformele de socializare.