Dinamica digitală a transformat spațiul online într-un veritabil „laborator” de răspândire a conținutului extremist, de multe ori sub forme ușor de digerat pentru adolescenți și tineri. Acest tip de conținut nu mai arată ca un manifest politic explicit, ci se prezintă sub fațada „educației alternative”, umorului „întunecat” sau a dezvăluirilor pretins exclusive care se opun „presei oficiale”. Pentru a înțelege capcana periculoasă pe care o întinde propaganda radicală tinerilor, e nevoie să privim în detaliu câteva tipuri de manifestare pe platforme populare precum TikTok, Instagram, Discord sau Telegram.
Un prim exemplu, tot mai des întâlnit în România, constă în apariția canalelor Telegram care postează zilnic citate scoase din context, pretendând că prezintă „adevărul alternativ” despre istorie, minorități sau religii. Aceste canale încep în general cu informații autentice, câteodată greu de găsit în mass-media obișnuită, pentru a câștiga credibilitate. Odată instaurată încrederea, discursul alunecă treptat spre idei revizioniste, incitări la ură ori promovarea unor teorii conspiraționiste. Miza e să câștige treptat publicul tânăr cu profil curios și independent, dar lipsit de filtre solide de verificare. De multe ori, creatorii folosesc și „lecții video” sau podcast-uri în care demonstrează cu argumente aparent logice de ce „grupul X este nociv”, iar „presa mainstream ține ascunse adevăruri”.
Pe Instagram sau TikTok, conținutul extremist se difuzează sub formă de clipuri scurte, meme-uri sau provocări „interzise”. Un cont aparent de lifestyle sau fitness postează mesaje repetate despre „masculinitate adevărată”, dar în spatele acestora se ascund atacuri la adresa feminismului sau ură față de anumite minorități. Cu timpul, comunitatea se umple de mesaje încărcate de ură sau chauvinism, iar membrii noi sunt acceptați doar dacă își însușesc și ei limbajul și atitudinea respectivă.
Discord-ul, ca platformă de chat în grupuri restrânse, permite crearea unor camere private pentru discuții „libere”, unde se distribuie meme-uri rasiste, antisemitism sau strategii de trolling și hărțuire online. Adeseori, aceste grupuri funcționează pe principiul narcisist al secretului exclusiv: „doar cine e cu adevărat de-al nostru are acces”. Tinerii atrași de exclusivitate și senzația de apartenență ajung să internalizeze treptat normele toxice ale grupului, refuzând orice contact cu opiniile externe sau cu autoritatea (profesori, părinți).
Un tip particular de conținut periculos pentru tineri îl constituie canalele YouTube dedicate „analizelor” de subiecte sensibile: teoriile conspirației despre vaccinare, minorități, economie globală sau evenimente istorice. Din păcate, algoritmii de recomandare ai platformelor pot duce foarte repede un utilizator de la un video banal la conținutul cel mai radical, dacă acesta dă click sau vizionează până la capăt câteva clipuri de propagandă.
Aceste exemple subliniază faptul că propaganda pentru tineri nu mai arată ca în urmă cu două decenii: nu se mai bazează pe panouri stridente, ci pe subtilitatea narativului, pe dinamica grupurilor private și pe utilizarea tendințelor și formatelor cool din social media. E vital ca oricine are contact cu astfel de conținut să nu se lase „furat” de aparența divertismentului, ci să învețe să privească lucid, să întrebe de fiecare dată cine beneficiază, cui folosește și dacă sursa e cu adevărat demnă de încredere.