Narațiunile toxice sunt cele care alimentează dezbinarea, stigmatizarea și polarizarea opiniilor.
Ele se construiesc pornind de la un sâmbure de adevăr, peste care se adaugă detalii false, zvonuri sau interpretări forțate.
Fake news-ul este răspândit cu titluri șocante, adesea fără surse clare, invitând la acțiuni rapide sau reacții emoționale (furie, frică, ură).
Pentru a identifica o narativă toxică, întreabă-te mereu:
▣ care este scopul real al mesajului,
▣ ce grupuri avantajează,
▣ cine distribuie intensiv acea informație
▣ și dacă există surse independente care confirmă datele.
O știre falsă poate arăta profesional, poate folosi interviuri sau imagini reale extrase din context, dar pierde la capitolul coerență și verificabilitate.
Urmărește, spre exemplu, modul în care sunt prezentate crizele sociale sau economice pentru a culpabiliza grupuri minoritare sau a genera panică.
Demontarea narativelor toxice înseamnă să despici firul poveștii și să verifici fiecare afirmație, cu toate detaliile expuse la vedere și comparate cu surse oficiale.