Tinerii sunt printre cele mai frecvente victime ale țeparilor online. De ce? Pentru că petrec mult timp pe internet, au încredere în mediul digital și sunt curioși să încerce lucruri noi. Din păcate, tocmai aceste calități pot fi exploatate cu ușurință de cei care vor să-i păcălească.
Una dintre cele mai comune metode este abordarea prin rețele sociale. Un cont aparent prietenos sau un influencer necunoscut trimite un mesaj privat cu o propunere tentantă: „Vrei să câștigi bani rapid? Uite un site unde eu am făcut 300 de lei într-o oră. Îți dau codul meu de recomandare.” De multe ori, aceste mesaje vin cu capturi de ecran false, care arată câștiguri spectaculoase sau conturi bancare pline. Tânărul, atras de ideea de a face bani fără efort, accesează linkul, își creează cont și oferă informații personale – fără să știe că acele date vor fi folosite pentru fraude sau pentru a-i fura identitatea.
Altă metodă des întâlnită este promisiunea unor colaborări online. Elevii și studenții primesc oferte de „joburi remote” care sună prea bine: „lucrezi 2 ore pe zi, de acasă, și primești 500 de euro pe săptămână”. Condiția: să trimită o copie după buletin și datele contului bancar pentru „contract”. De fapt, „angajatorii” sunt escroci care vor folosi acele date pentru a deschide conturi false, pentru spălare de bani sau fraude financiare.
Un alt tip de țeapă e legat de gaming. Tinerii pasionați de jocuri online sunt adesea atrași de promisiuni de monede virtuale, skin-uri sau echipamente rare – în schimbul conectării contului de Steam, Epic Games sau Roblox la o platformă terță. După ce contul e compromis, utilizatorul se trezește fără acces și, în unele cazuri, cu achiziții făcute pe banii lui.
Fraudele de tip „giveaway” sunt și ele foarte eficiente în rândul adolescenților. De exemplu, un cont de TikTok sau Instagram anunță că oferă un iPhone 15 pentru cei care comentează, dau like și trimit mesaj în privat. În mesaj li se cere apoi o „taxă de livrare” de 20 sau 50 de lei, prin Revolut sau transfer bancar. Telefonul nu ajunge niciodată, iar banii nu se mai întorc.
În unele cazuri, metoda este mai sofisticată și implică emoții. De exemplu, un tânăr sau o tânără este abordat(ă) de o persoană necunoscută care începe o conversație amicală, apoi romantică. După câteva zile sau săptămâni, persoana cere ajutor financiar pentru o problemă urgentă: „mi-a murit mama și nu am bani de înmormântare”, „mi s-a blocat cardul și nu mai am ce mânca”. Deși pare neverosimil, aceste escrocherii funcționează surprinzător de bine, mai ales în cazul tinerilor vulnerabili emoțional.
În spatele tuturor acestor metode stă aceeași rețetă: creează încredere rapidă, oferă o recompensă atractivă, cere ceva în schimb (date, bani, acces) și dispare înainte ca victima să realizeze ce s-a întâmplat. În unele cazuri, tinerii nu spun nimănui că au fost păcăliți, de rușine sau din teamă să nu fie certați, ceea ce face și mai dificilă identificarea și oprirea acestor escrocherii.
Ce e important de reținut: chiar dacă ești tânăr, informat și conectat online, poți fi păcălit. Escrocii sunt convingători și știu cum să exploateze emoțiile. În lecțiile următoare, vei învăța cum să recunoști site-urile clonă, aplicațiile periculoase și cum să verifici orice ofertă care pare prea bună ca să fie adevărată.