Unul dintre cele mai subtile și periculoase trenduri în publicitatea modernă este amestecarea granițelor dintre informație și promovare. Pe internet, tot mai multe reclame sunt prezentate sub forma unor știri, reportaje sau investigații. Astfel de „fake news comerciale” nu conțin doar informații deformate, ci urmăresc să dea credibilitate unui produs sau serviciu complet inutil sau riscant.
În România, site-urile de clickbait sau paginile anonim create pentru a promova „dieta vedetelor”, „pastila-minune”, „robotul de investiții” sau „aparatul de slăbit miraculos” au devenit tot mai elaborate. Articolele copiază aspectul ziarelor online consacrate (font, logo, poze cu jurnaliști), inserând în text paragrafe despre cum „echipa de investigație” a descoperit produsul special. Se folosesc citate închipuite ale doctorilor, specialiștilor sau vedetelor.
Un caz notoriu a fost valul de articole de tipul „Revoluție la ProTV: prezentatoarea a dezvăluit dieta cu care a slăbit 30 kg în 2 luni!”. Părea un interviu cu vedeta, ilustrat cu poze reale și plasat lângă logo-ul postului TV, totul pentru a părea credibil. În realitate, atât citatul, cât și produsul (pastile sau băuturi „naturale”) nu aveau nicio legătură cu vedeta – era o reclamă mascată, neasumată, care profita de imaginea publică și de lipsa de vigilență a utilizatorului.
Cum funcționează aceste reclame?
▣ Se folosesc de credibilitatea publicațiilor cunoscute.
▣ Includ „review-uri” din partea unor „cercetători” sau „experți” incerți.
▣ Au formulări specifice știrilor reale („Ministerul avertizează”, „Studiu revoluționar”, „Vezi ce au pățit românii care au încercat produsul!”).
▣ Pot conține linkuri către alte pagini care nu au nicio legătură cu sursa inițială.
Riscul major este că, pe lângă faptul că poți cheltui bani pe produse inutile sau chiar dăunătoare, contribui la răspândirea unor informații false care pot periclita sănătatea publică sau pot genera comportamente periculoase în masă.
Ce trebuie să faci?
Dacă dai peste o „știre” care are, în realitate, tot felul de linkuri de cumpărare ori nu găsești această informație pe niciun alt site respectabil, cel mai probabil e vorba de o reclamă mascată. Verifică dacă articolul apare și pe platforma oficială a publicației, caută date despre autor, analizează dacă „doctorul/specialistul” citat chiar există (Google îți va da rapid răspunsuri). Evită să distribui sau să recomanzi astfel de știri.
Un indiciu clar este și lipsa mențiunii „Articol promoționat” sau „Publicitate”. Legea cere advertiserilor să eticheteze clar orice material publicitar; lipsa acestei mențiuni trădează intenția de manipulare.
În esență, dacă știrea te îndeamnă rapid la cumpărare, la acțiuni urgente sau la trimiterea datelor personale, este un semnal puternic de alarmă. Informează-te, compară sursele și folosește internetul cu mintea trează – fake news-ul comercial e periculos tocmai pentru că imită perfect conținutul de încredere.