
Radicalizarea online nu se produce peste noapte. Procesul începe lent, aproape insesizabil, de regulă cu expunerea repetată la un anumit tip de conținut, urmată de trecerea de la interes la implicare emoțională, apoi la excluderea activă a oricăror surse care nu confirmă noua perspectivă. Pentru ca intervenția să fie eficientă, recunoașterea semnelor timpurii devine vitală, în special în rândul adolescenților și al tinerilor adulți – categorii intens conectate la fluxul digital și vulnerabile la presiuni sociale sau manipulatorii.
Un prim semnal este modificarea obiceiurilor online: utilizatorul petrece brusc mai mult timp pe anumite platforme, preferă forumuri sau canale izolate, interesându-se de subiecte legate de identitate, cultură, „adevăruri ascunse” sau vechi nedreptăți istorice. În paralel, apar schimbări de atitudine: glumele devin sarcastice, empatia față de grupuri „diferite” scade, iar discursul se mută treptat către „noi versus ei”.
Se observă adesea o polarizare accentuată a limbajului – utilizatorul nu mai abordează nuanțe sau argumente contradictorii, ci folosește lozinci, meme-uri și expresii standardizate preluate din grupuri radicalizate. De pildă, pot apărea citate trunchiate din surse obscure, termeni tehnici sau strategii de izolare a interlocutorului („mainstream-ul te minte”, „doar noi avem adevărul”). Odată cu asta, atitudinea față de autoritate devine ostilă: profesorii, părinții sau chiar prietenii sunt acuzați că „nu văd realitatea”, iar dialogul se transformă rapid în dispută.
Un alt semnal este modificarea bruscă a rutinei sociale offline – tinerii renunță la prieteniile vechi, evită activitățile de grup, participă la întâlniri doar cu persoane care împărtășesc aceleași convingeri. Pot apărea „prieteni noi” cunoscuți doar online, despre care familia nu deține informații clare, sau chiar tendința de a petrece ore întregi pe chaturi criptate, Discord sau forumuri cu acces restricționat.
Mai subtil, radicalizarea timpurie se manifestă prin consum repetat de conținut video (YouTube, TikTok, streaming-uri live) care prezintă „dezvăluiri”, teorii conspiraționiste sau reinterpretări istorice senzaționaliste. Aici algoritmii joacă un rol esențial: cu cât utilizatorul urmărește mai mult conținut aliniat unei idei, cu atât platformele îi recomandă materiale și mai radicalizate, efectul fiind crearea unei bule informaționale din care alteritatea dispare.
Există și semnale comportamentale specifice, precum schimbarea discursului din spațiul privat sau adoptarea unor simboluri, imagini de profil, status-uri ori meme-uri din cultura extremistă. Printre semnele frecvente se numără:
▣ utilizarea numerelor sau simbolurilor codate recunoscute exclusiv în comunitatea radicală (ex: 14, 88, rune nordice, logo-uri reinterpretate)
▣ inserarea de bancuri, glume sau insulte la adresa grupurilor țintă, apoi negarea responsabilității „a fost doar o ironie/nu lua personal”
▣ nevoia de a avea mereu „ultimul cuvânt”, evitare sistematică a auto-reflecției sau a expunerii la alte perspective
▣ interes uriaș pentru subiecte violente, documentare șocante, comparații geopolitice simplificatoare
Un caz concret poate fi observat în mediul universitar, unde un student începe să citeze exclusiv autori considerați controversați, să ridiculizeze minoritățile sau să inițieze discuții tensionate pe teme tabu. Colectivul observă izolare crescândă, scădere a performanței academice sau chiar retragerea din grupurile extrașcolare.
Intervenția promptă presupune o abordare empatică, informată, nu exclusiv punitivă: dialog calm cu utilizatorul, implicarea consilierului psihologic sau a unui specialist în siguranță digitală, monitorizarea atentă fără încălcarea dreptului la intimitate, stimularea participării la activități non-digitale, contacte regulate cu familia și, dacă este nevoie, semnalizarea discreta a cazului către instituțiile abilitate. Prevenția rămâne oricând superioară sancțiunii: de cele mai multe ori, radicalizarea digitală nu pleacă din convingere, ci din nevoia de apartenență, validare sau răspuns la frustrări personale nerezolvate.