Dacă emailurile, site-urile și aplicațiile pot fi falsificate, era de așteptat ca și social media să devină un teren de joacă pentru spoofing. Problema este că aici nu e vorba doar de linkuri sau formulare, ci de oameni care par reali – dar nu sunt.
În social media, spoofing-ul înseamnă crearea unor conturi false care se dau drept persoane cunoscute sau influente, uneori chiar prieteni de-ai tăi. Alteori, e vorba de conturi complet fabricate, care îți scriu cu intenții ascunse. Iar în ultimii ani, tot mai des vedem cazuri de deepfake-uri – videoclipuri false generate cu inteligență artificială, care par complet reale.
👤 Profile false – „Mă știi de undeva?”
Un cont fals bine făcut poate avea:
- poză de profil „credibilă” (luată de pe internet),
- descriere decentă, fără greșeli evidente,
- câteva postări vechi importate de pe alte conturi,
- un număr rezonabil de prieteni sau urmăritori (deseori obținuți prin adăugări în masă).
Acești „oameni” pot părea normali. Te adaugă, îți scriu un mesaj, comentează la postări. Uneori sunt conturi care se dau drept o persoană reală – un coleg, o rudă, un influencer, o vedetă. Alteori sunt personaje inventate, care vor să câștige încrederea ta pentru:
- a obține informații personale,
- a te convinge să dai click pe un link (phishing),
- a te manipula emoțional (ex: escrocherii romantice),
- a te expune public (ex: prin mesaje compromițătoare, șantaj sau doxing).
Dacă un cont te abordează și ceva pare „prea frumos”, „prea dramatic” sau „prea rapid”, e momentul să te oprești și să verifici.
🎭 Deepfake – Spoofing de nivel următor
Tehnologia de tip deepfake permite generarea de videoclipuri sau audio în care o persoană pare să spună sau să facă ceva ce, în realitate, nu a făcut niciodată. Aceste materiale pot fi extrem de convingătoare.
Deși deepfake-urile au apărut ca experimente artistice sau meme-uri, ele sunt acum folosite și în scopuri periculoase:
- pentru a falsifica declarații publice,
- pentru a crea materiale compromițătoare,
- pentru a manipula opinia publică în context politic,
- pentru a păcăli persoane apropiate (ex: cineva primește un video cu tine spunând ceva ce n-ai spus niciodată).
În combinație cu conturi false, deepfake-urile pot deveni arme foarte convingătoare. Imaginile, vocile și comportamentul uman pot fi imitate aproape perfect. Tocmai de aceea, în social media, ce vezi nu mai este neapărat real.
🔒 Cum te protejezi:
Nu accepta automat cereri de prietenie – verifică cine e persoana, dacă aveți prieteni comuni, dacă are postări reale.
- Reverse Image Search – folosește Google Image Search sau TinEye pentru a verifica dacă poza de profil apare pe alte site-uri.
- Nu trimite poze, clipuri sau informații intime – chiar dacă ai încredere în persoana respectivă. Spoofing-ul înseamnă că nu știi sigur cu cine vorbești.
- Folosește autentificare în doi pași pe conturile tale – pentru a preveni ca cineva să îți fure contul.
- Raportează conturile suspecte – Facebook, Instagram și TikTok au opțiuni clare de raportare pentru „se dă drept altcineva” sau „profil fals”.
În social media, cea mai puternică armă a spoofing-ului este încrederea rapidă. Dacă înveți să încetinești reacțiile automate și să verifici în spate – cine e persoana, de unde vine mesajul, dacă ceva e prea perfect – îți poți proteja imaginea, intimitatea și chiar sănătatea mentală.