Sextortion-ul nu lasă urme doar în telefon sau pe internet. Afectează profund starea psihică, încrederea în sine și modul în care te raportezi la ceilalți. În plus, poate genera un stres imens legat de reputație, familie, școală, carieră sau relații.
Mulți dintre cei care trec printr-un astfel de episod se simt singuri, rușinați, vinovați sau blocați. Asta nu ar trebui să se întâmple. Este important să știi că nu ești singur(ă) și că există sprijin concret – atât psihologic, cât și legal.
Efecte psihologice frecvente
Sextortion-ul produce adesea un șoc emoțional. Chiar dacă nu se ajunge la publicarea imaginilor, simpla amenințare poate provoca:
▣ Anxietate intensă și insomnie
▣ Izolare socială (frica de a vorbi cu ceilalți)
▣ Sentiment de vină și rușine („e vina mea că am trimis poza”)
▣ Stare de alertă continuă („oare o să publice?”, „cine va afla?”)
▣ Lipsa încrederii în oameni sau în tehnologie
▣ Episoade depresive, în cazuri grave chiar gânduri suicidare
Toate aceste reacții sunt firești, dar nu trebuie ignorate sau ascunse. Ele pot fi tratate sau gestionate cu ajutorul unui specialist.
Unde poți găsi sprijin psihologic
În România există din ce în ce mai multe organizații și servicii care oferă sprijin confidențial și gratuit, în special pentru tineri:
▣ Telefonul Copilului – 116 111 (apel gratuit, disponibil non-stop, inclusiv pentru adulți tineri)
▣ Salvați Copiii – oferă consiliere pentru cazuri de abuz online
▣ Asociații locale (precum eLiberare, ANAIS, Filia etc.) – unele au psihologi dedicați pentru victime ale violenței digitale
▣ Consilieri școlari – în cazul elevilor, se poate apela cu încredere la psihologul unității de învățământ
Dacă nu știi cu cine să vorbești, începe cu o persoană apropiată în care ai încredere: un prieten matur, un frate/soră, un părinte deschis sau chiar medicul de familie.
Important: Nu este slăbiciune să ceri ajutor. Este primul pas către ieșirea din capcana emoțională creată de agresor.
Sprijin legal: ce drepturi ai și cine te poate ajuta
Sextortion-ul este o infracțiune. Ai dreptul să depui plângere, să ceri ajutorul unui avocat și să soliciți protecția autorităților.
În România, ai la dispoziție următoarele opțiuni:
▣ Poliția Română – poate înregistra plângerea și declanșa cercetări
▣ DIICOT – pentru cazuri complexe sau cu caracter internațional
▣ Avocatul Poporului – dacă ești minor(ă) sau aparții unei categorii vulnerabile, poți solicita sprijin instituțional
▣ Baroul local – fiecare județ are un barou de avocați. Unii oferă asistență pro bono (gratuită) în cazuri sensibile
Pentru tineri sub 18 ani, este esențial ca plângerea să fie însoțită sau sprijinită de un adult. Autoritățile tratează cu seriozitate cazurile în care minorii sunt victime, mai ales dacă există dovezi clare.
Ai dreptul:
▣ Să fii ascultat(ă) fără să fii judecat(ă)
▣ Să ți se protejeze identitatea și datele personale
▣ Să primești consiliere juridică și psihologică gratuită (în anumite cazuri)
▣ Să ceri ordin de protecție sau blocarea agresorului (dacă identitatea acestuia este cunoscută)
Ce faci dacă nu ai bani pentru avocat?
Există servicii de asistență juridică gratuită sau cu tarif redus:
▣ Direcțiile de Asistență Socială din orașul tău
▣ ONG-uri specializate în sprijin legal pentru victimele violenței online (unele colaborează cu avocați voluntari)
▣ Barourile județene – pot pune la dispoziție o listă de avocați care oferă consultanță gratuită pentru cazuri urgente
Chiar și un e-mail bine scris sau o sesizare oficială depusă personal poate pune lucrurile în mișcare. Nu este nevoie să ai un dosar perfect ca să fii luat(ă) în serios.
Recomandări dacă ești în proces de recuperare
▣ Evită să te autoînvinovățești. A trimite o imagine nu înseamnă că ești „de vină”. Agresorul este singurul responsabil.
▣ Vorbește. Cu cineva apropiat, cu un specialist, cu o comunitate de sprijin.
▣ Ia-ți timp. Unele emoții nu dispar peste noapte, dar cu sprijin se pot gestiona.
▣ Nu te grăbi să reintri în online ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Pune-ți ordine în gânduri, setează noi limite și fii atent(ă) la semnalele de alarmă.
▣ Dacă vezi că o altă persoană trece printr-o situație similară, încurajeaz-o să ceară ajutor.
Sextortion-ul este o formă de abuz. Ca orice abuz, nu trebuie gestionat în tăcere sau în singurătate. Ai dreptul la sprijin și nu trebuie să treci prin asta singur(ă). Cu ajutorul potrivit, poți ieși din această situație mai puternic(ă), mai conștient(ă) și mai pregătit(ă) să te protejezi pe viitor.
În lecția următoare, vom încheia cursul cu o privire asupra campaniilor de prevenire și conștientizare – cum putem educa și proteja comunitățile noastre împotriva acestui fenomen.