În România, studenții sunt adesea printre cei mai expuși riscului de fraudă financiară, mai ales odată cu creșterea tranzacțiilor online și a ofertei de produse sau servicii dedicate tinerilor. Lipsa experienței, nevoia de a economisi, tentațiile numeroase din mediul digital și graba specifică vârstei fac din această categorie o țintă predilectă pentru escroci. Haide să analizăm împreună, pas cu pas, cum arată o fraudă reală și ce poți învăța din ea pentru a preveni pierderile financiare.
Imaginați-ți scena: tocmai ai început facultatea – ai nevoie de un loc de cazare, cauți manuale și vrei un laptop nou, poate te tentează și un job part-time sau o bursă. Totul se găsește acum pe internet, de la grupuri de Facebook și platforme oficiale ale universităților, până la site-uri de anunțuri și magazine online. Escrocii cunosc rutina studenților și construiesc oferte care să atragă exact aceste nevoi: chirii cu prețuri mici, manuale „ieftine”, anunțuri de joburi de la „firme de renume” și burse false.
Un caz recent, mediatizat, a implicat un grup de studenți care au pierdut sume importante din cauza unei „super-oferte” la cazare găsite online. Anunțul prezenta o garsonieră centrală la un preț foarte bun, cu poze reale și multe comentarii pozitive (false, evident). Proprietarul părea foarte amabil, comunica rapid și solicita o taxă de rezervare „pentru siguranță”. Plata era cerută prin transfer direct, cu promisiunea că, o dată ce banii ajung, vei primi contractul și cheia. După trimiterea banilor, proprietarul nu a mai răspuns nici la telefon, nici pe email, iar anunțul a dispărut.
Tot în rândul studenților sunt răspândite fraudele cu produse electronice: găsești un laptop la preț foarte mic, comunici cu „vânzătorul” care insistă să plătești un avans sau să folosești un serviciu de livrare necunoscut, care de fapt nu există. Imediat după tranzacție, sunetul din partea celuilalt dispare, la fel și banii.
Un alt fenomen alarmant îl reprezintă angajările false. Escrocii creează anunțuri credibile pe platforme cunoscute, promit salarii peste medie pentru taskuri minime, intervievează rapid online și solicită date personale sau chiar o „taxă de procesare a dosarului”. Mulți tineri, grăbiți să obțină un venit sau o diplomă rapidă, cad în capcană, dezvăluie CNP, date bancare sau plătesc sume mici care la nivel de zeci sau sute de victime se transformă în câștiguri pentru rețelele de fraudă.
Un aspect foarte grav al acestui tip de fraudă este riscul de a deveni tu însuți autor fără să știi – așa-numitul „money mule”. Poate ai fost tentat să îți oferi contul bancar pentru „intermediere de transferuri” în schimbul unui comision. Fără să știi, astfel poți ajunge parte dintr-o schemă de spălare de bani, iar consecințele legale sunt foarte dure.
Ce putem învăța? Ofertele prea bune sunt de cele mai multe ori false, iar plata oricărui avans fără să vezi personal produsul sau serviciul este un risc enorm. Orice cerere de date personale, poze cu acte, CNP, coduri IBAN sau numere din buletin trebuie tratată cu suspiciune, mai ales când vine din partea unor necunoscuți sau site-uri pe care nu le-ai mai folosit. Dacă cineva insistă cu presiunea de a plăti „rapide” sau de a trimite date, acesta este, cel mai probabil, un semn de fraudă.
În plus, poți discuta mereu cu colegii, profesorii sau familia înainte de a face o achiziție sau de a accepta un job – șansele ca cineva să fi întâlnit deja acel tipar de înșelătorie sunt mari. Caută mereu review-uri, folosește platforme oficiale sau recomandate, și nu trimite bani sau date înainte să verifici autenticitatea ofertei!
Frauda financiară la studenți nu e doar teorie sau subiect de știre; e realitate pentru tot mai mulți tineri din România. Doar o atitudine vigilentă, informarea constantă și capacitatea de a pune la îndoială ofertele care par perfecte te pot proteja de pierderi. Fii sceptic, cere sfaturi și nu lua decizii la presiunea momentului. Mai bine pierzi o „super-ofertă” decât să pierzi bani sau, mai rău, să ai probleme legale sau de identitate!