Chiar dacă ingineria socială se bazează pe manipularea umană și pare greu de prevenit prin metode pur tehnice, există o serie de tehnici și obiceiuri care pot reduce drastic eficiența acestor atacuri. Lecția aceasta este despre ce faci înainte, în timpul și după ce ești vizat de o tentativă de fraudă. De cele mai multe ori, reacțiile rapide și bine calibrate pot face diferența între un atac reușit și unul eșuat.
Prevenirea: baza unei apărări eficiente
Înainte ca atacul să aibă loc, cel mai important lucru este educația. O persoană bine informată este mai greu de manipulat. Nu trebuie să știi securitate cibernetică în profunzime, ci doar să recunoști tiparele de manipulare, să înțelegi că atacatorii pot părea convingători și că mesajele pot fi create cu mare grijă.
Pe lângă educație, sunt importante și câteva măsuri practice:
▣ Activarea autentificării în doi pași pe toate conturile critice.
▣ Utilizarea unor parole unice și puternice, gestionate cu ajutorul unui manager de parole.
▣ Limitarea expunerii publice a datelor personale (adrese, poziție profesională, date de contact).
▣ Evitarea publicării excesive de informații pe rețelele sociale (călătorii, evenimente, colegi etc.).
▣ Crearea unei culturi de „verificare dublă” în mediul profesional: orice solicitare financiară, modificare de IBAN sau cerere urgentă trebuie verificată telefonic sau prin alt canal.
Detectarea atacului în desfășurare
Chiar dacă te-ai pregătit, este posibil ca un atac bine executat să te prindă cu garda jos. În acel moment, contează capacitatea ta de a pune întrebări și a opri procesul înainte de a finaliza acțiunea dorită de atacator.
Semne că ești ținta unui atac de inginerie socială:
▣ Solicitarea este urgentă, neobișnuită și vine cu presiune („trebuie să se rezolve acum”).
▣ Mesajul pare legit, dar are mici incongruențe: nume scris greșit, formulări ciudate, adrese de e-mail cu mici modificări.
▣ Se cere o acțiune rapidă care implică date personale, acces la conturi, parole, coduri OTP.
▣ Interlocutorul evită verificări („nu suna, e plecat”; „e o urgență, îți explic mai târziu”).
În acel moment, oprește-te. Nu mai continua conversația, nu accesa linkurile, nu trimite datele. Fă o captură de ecran, notează adresa de e-mail, numărul de telefon, orice detaliu.
Reacția imediată
Dacă ai apucat să trimiți o informație sau ai căzut în capcană, nu intra în panică, dar acționează rapid. Urmează acești pași:
- Schimbă parola imediat, mai ales dacă e vorba de un cont important. Dacă parola a fost folosită și în alte conturi (greșeală frecventă), schimbă-le și pe acelea.
- Activează 2FA, dacă nu era deja activat.
- Contactează banca sau furnizorul de servicii dacă datele compromise implică bani.
- Verifică dispozitivele: instalează sau rulează un antivirus, vezi dacă există aplicații sau extensii suspecte.
- Informează-ți colegii sau superiorii, mai ales dacă atacul s-a produs într-un context profesional – este posibil ca și alții să fie ținta.
- Salvează dovezile: e-mailul, SMS-ul, conversația, apelul – tot ce poate documenta atacul.
În cazul în care fraudatorul a obținut bani sau date personale sensibile, ia în calcul și raportarea incidentului la autoritățile competente, cum ar fi DNSC (Directoratul Național de Securitate Cibernetică) sau Poliția.
📌 Recomandare: Creează-ți un „protocol personal de urgență” – un set de pași simpli pe care să-i urmezi dacă bănuiești că ești victima unui atac. Include persoane de încredere pe care să le contactezi, conturi cheie de verificat și canale sigure de comunicare.
Ce să NU faci
Mulți utilizatori, după ce au fost păcăliți, reacționează greșit, amplificând daunele:
▣ Nu încerca să intri în contact cu atacatorul (nu „negocia”).
▣ Nu ignora incidentul – cu cât amâni, cu atât poate fi mai greu de reparat.
▣ Nu distribui mesajele primite altora fără să le explici că sunt frauduloase (riscă și ei să cadă în capcană).
▣ Nu păstra atacul secret – dacă e vorba de un cont de muncă, compania trebuie să afle imediat.
Prevenție continuă
Apărarea împotriva ingineriei sociale nu se termină niciodată. Este nevoie de vigilență constantă, antrenamente periodice și conștientizare a riscurilor în tot ceea ce facem online.
Campaniile interne, simulările de atacuri și discuțiile deschise între colegi, familie sau prieteni sunt metode eficiente pentru a menține un grad ridicat de alertă. De asemenea, este important să încurajăm o cultură în care oamenii nu sunt rușinați sau penalizați pentru că au fost păcăliți, ci încurajați să vorbească și să raporteze incidentele rapid.