Ai fi surprins cât de multe tentative de fraudă au loc în fiecare zi, chiar și în rândul cunoscuților tăi, doar prin intermediul unor simple mesaje sau emailuri. Modul de operare al escrocilor a evoluat: nu se mai limitează doar la emailuri prost redactate, ci acționează pe toate canalele posibile, adaptând mesajele pentru a părea cât mai autentice și presante. În această lecție vei învăța cum să recunoști și să răspunzi eficient atunci când cineva încearcă să te păcălească prin mesaj, email sau chiar aplicații de mesagerie.
Cum se manifestă înșelătoria prin mesaje și emailuri
Înșelătoriile prin mesaje (SMS sau WhatsApp) – numite și smishing – presupun trimiterea unor texte scurte care par să vină de la companii, bănci, curieri, sau platforme de plăți. De cele mai multe ori, mesajul conține un ton alarmist: „Livrarea coletului tău este întârziată. Accesează linkul și plătește taxa!” sau „Contul tău bancar a fost blocat. Click aici pentru reactivare!”. În spatele acestor mesaje se află pagini false unde ți se cere să introduci date de card, cont sau să descarci aplicații infectate.
Emailurile false au devenit și ele tot mai sofisticate. Escrocii copiază logo-uri, limbajul și structura exactă a comunicărilor autentice, inserând doar mici greșeli ce pot scăpa ușor neobservate. Emailul poate conține un atașament (de obicei .zip sau .pdf) care, deschis, instalează un virus sau accesează ilegal datele tale. Alteori, te invită să accesezi un link cu pretextul că trebuie să actualizezi datele personale sau să confirmi anumite plăți urgente.
Cazuri des întâlnite în România:
▣ Primești pe WhatsApp un mesaj de la „bancă” (fie sub formă de cont business, fie de la utilizator necunoscut) care îți solicită să introduci datele cardului pe un link ce imită perfect site-ul băncii.
▣ Un email aparent de la firma ta de telefonie mobilă îți cere să plătești o „factură restantă” urgent, atașând un link dubios spre „plata online”.
▣ Primesti un SMS de la „Curier Rapide” cu mențiunea că trebuie să mai plătești 7 lei pentru ca pachetul să poată fi eliberat, cu link către o pagină de plată falsă.
▣ Te sună cineva care pretinde că e de la „departamentul de siguranță” și cere datele cardului sau codul OTP, sub pretextul unei „probleme urgente cu contul tău”.
Semne că ceva nu este în regulă:
▣ Mesajul transmite URGENȚĂ și creează panică.
▣ Îți cere date personale, coduri de autorizare, parole sau coduri OTP.
▣ Linkul sau adresa expeditorului conține greșeli sau secvențe ciudate (litere inversate, cifre care nu au sens, domenii .net sau .xyz în loc de .ro/.com).
▣ Mesajul vine de la un număr necunoscut sau adresa de email cu multe caractere suspecte.
▣ Tonul este impersonal și adesea întâlnești greșeli de ortografie sau fraze traduse defectuos.
Ce trebuie să faci ca să nu cazi în capcană:
▣ Nu da click niciodată pe linkurile din mesaje sau emailuri nesolicitate. Dacă mesajul pretinde că vine de la instituția ta, intră direct pe site-ul oficial, nu folosi linkul primit.
▣ Nu furniza niciodată date personale sau bancare pe email/SMS! Nicio bancă nu va cere aceste informații așa.
▣ Verifică orice comunicare alarmistă folosind un alt canal: sună direct la bancă sau la companie folosind numărul oficial de pe site.
▣ În cazul emailurilor, treci cu mouse-ul peste linkuri fără să dai click. Adresa reală va apărea și, deseori, nu corespunde cu cea a firmei legitime.
▣ Blochează și raportează orice email sau număr de telefon care te solicită suspect.
Resurse utile și pași suplimentari:
▣ Instalează un antivirus/antimalware bun, care să detecteze potențiale încercări de phishing din mailuri.
▣ Folosește filtrele de spam și securizează-ți contul cu autentificare în doi pași.
▣ Dacă ai deschis un atașament sau ai accesat un link suspect, scanează-ți imediat dispozitivul și schimbă parolele critice.
▣ Informează-ți rudele sau colegii despre aceste tactici; mulți tineri cât și persoane în vârstă sunt victime pentru că nu știu la ce să se uite.
În final, cheia este să nu răspunzi pe fugă sau sub presiunea urgenței. Învață să ai răbdare, să verifici mereu sursa și să fii sceptic în fața oricărei solicitări apărute brusc. Chiar dacă uneori mesajul pare foarte convingător și vine exact într-un moment sensibil pentru tine, nu uita: nicio instituție serioasă nu te va presa să iei decizii financiare importante prin SMS sau email. Fii pe fază, protejează-ți datele și ajută-i și pe ceilalți să nu fie păcăliți!