Identificarea și evaluarea corectă a dependenței digitale reprezintă un pas critic, fie că vorbim despre mediul profesional, familial sau educațional.
Spre deosebire de simplele evaluări cantitative – de tipul „câte ore petreci online” – abordarea avansată vizează impactul concret asupra:
▣ productivității
▣ sănătății psihice
▣ calității relațiilor sociale.
În context profesional
Dependența digitală nu se vede doar în orele suplimentare „pierdute” pe social media, ci mai ales în:
▣ scăderea eficienței
▣ amânarea sarcinilor importante (procrastinare digitală)
▣ slaba capacitate de concentrare în ședințe sau muncă de profunzime
▣ creșterea erorilor
▣ conflicte interpersonale generate de multitasking sau lipsa de prezență la discuții reale
Instrumente de evaluare
Evaluarea începe cu chestionare standardizate, validate internațional, precum:
▣ Internet Addiction Test (IAT)
▣ Digital Addiction Scale
▣ instrumente specifice pentru dependența de rețele sociale ori gaming.
Aplicare:
▣ individual
▣ în mediul profesional → integrate anual/semestrial în evaluarea de wellbeing a angajaților (audit anonim).
Factori analizați: nu doar orele petrecute online, ci și capacitatea de „dezlipire” în contexte-cheie:
▣ poți sta la ședință fără telefon?
▣ poți lucra o oră fără chat sau newsfeed?
▣ simți că pierzi controlul când încerci să impui limite?
▣ ești frustrat sau anxios fără acces la ecran?
În familie
Evaluarea pornește adesea de la schimbări vizibile de comportament:
▣ copilul refuză activitățile offline, ieșitul afară sau dialogul real
▣ părintele marginalizează activitățile casnice
▣ dialogul este perturbat de utilizarea simultană a mai multor device-uri
Indicatori recomandați de psihologi:
▣ scăderea performanței școlare/profesionale
▣ iritabilitate la întreruperea folosirii dispozitivului
▣ insomnii constante
▣ scăderea interesului pentru hobby-urile clasice
▣ minciuni repetate privind timpul real petrecut online
Recomandări pentru familie
▣ discuții deschise, fără acuzații
▣ folosirea de „jurnale digitale” ținute de fiecare membru
▣ întâlniri săptămânale despre ce a funcționat bine, ce se poate îmbunătăți
▣ împărtășirea trăirilor legate de dependență
▣ negocierea de reguli comune
Recomandări pentru organizații
▣ chestionare tip pulse-survey
▣ interviuri individuale
▣ focus grupuri pentru a discuta provocările tehnologiei și tehnicile reușite de control digital
Legătura evaluării cu intervențiile
Evaluarea devine un instrument real doar dacă rezultatele sunt legate de:
▣ feedback personalizat (manager, HR)
▣ sesiuni de consiliere
▣ workshopuri de time management digital
▣ rutine de lucru „fără ecran” 1–2 ori pe zi
▣ în familie → ore sau zone fără telefon, pauze digitale negociate, sprijin reciproc pentru reducerea comportamentului compulsiv.
Principiu esențial
Evită stigmatizarea.
Evaluarea nu trebuie să fie instrument de control abuziv, ci de conștientizare colectivă.
▣ Oferă feedback pozitiv și validare.
▣ Folosește exemple personale ale celor care au făcut mici schimbări.
▣ Evită amenințările, pedepsele sau comparațiile negative.
Concluzie
Evaluarea avansată a dependenței digitale creează cadrul pentru o strategie de schimbare:
▣ evidențiază punctele nevralgice
▣ măsoară progresul în timp
▣ normalizează cultura monitorizării sănătății digitale
▣ transformă comportamentele distructive în unele echilibrate și constructive, atât la nivel individual, cât și colectiv
